Saturday 18 January 2014

Gandurile mi s-au evaporat in vant, o data cu orgasmul produs doar de mana lui.Ma simteam ca metalul lichefiat in mainile sale,sleita de puteri, si cu capul in nori.
Deodata, am fost impinsa brusc din bratele sale, aproape impiedicandu-ma , in incercarea de a-mi gasi echilibrul? Ce naiba?
Respiratia imi era intretaiata, si vederea in ceata.
Respira,Danielle,respira.
-Acum ca te-ai racorit putin,putem sa mergem?
Am deschis gura sa ii zic ceva,oricum ,nu ceva frumos, dar tot ce mi-a iesit pe gura a fost decat un amarat de ahh... Parca creierul nu-mi mai functiona.Eram impietrita si fara cuvinte.
Au trecut cel putin 2 minute pana cand am reusit sa imi revin cat de cat.
-Du-te dracului!Cum ai putut?
-Pai, poate asa reusesc sa ma inteleg cu tine. Si pareai ca aveai nevoie.
-Aveam nevoie de ce?
-De putina satisfactie.
-Te urasc!TE URASC!
-M-am saturat de aerele tale. Revino-ti si hai sa mergem.Daca nu incetezi sa te porti asa capricios, te iau pe sus.Sau vrei sa continuam ceea ce am inceput mai devreme?Esti pregatita sa ma primesti intre picioarele tale?

Friday 8 November 2013

-Nu imi pasa! Eu nu calaresc cu tine,i-am zis ,ridicandu-mi barbia in sus  si aruncandu-i o privire plina de venin.
Cat de enervant putea sa fie!Dar si frumos,incat imi venea sa il apuc de parul lung si matasos si sa ii trag gura spre a mea si sa-l sarut fara sa imi pese de nimic.Dar  mi-m inghitit dorinta si am alungat gandurile  din imaginatie.Iar visam cai verzi pe pereti,adica imposibilul.
-Danielle,iti jur ca daca nu taci, o sa regreti.
-Poftim? Adaca incepi cu amenintari, atunci poftim,i-am zis punandu-i in mana  saculetul cu potiuni si sarind de pe cal.
-Sper sa stii sa le folosesti.
Nu am reusit sa fac  multi pasi,pentru ca imediat am simtit mainile lui pe talie,intorcandu-ma cu forta cu fata spre el.
-Te-am avertizat! a ,,marait'' printre dinti ,inainte  sa  isi apese gura pe a mea.Limba lui mi-a patruns in gura ,rascolindu-mi  simturile.
Oh,Doamne,da! Tanjeam dupa un sarut de atata timp! Am simtit ca mi se face pielea de gaina cand si-a strecurat o mana sub fusta,iar cealalta si-a infipt-o in parul meu,reusind sa ma traga mai aproape de trupul sau.M-am pliat ca o patura pe trupul sau, agatandu-ma de umerii sai,genunchii mei fiind parca de gelatina,neraspunzand comenzilor mintii mele,care le ordonau sa se indeparteze cat mai repede de el.
-Oh,Doamne! am reusit sa soptesc,inainte ca mana lui sa se aseze pe cea mai intima zona a corpului meu.
Si-a introdus un deget in interiorul meu, apoi un altul , si a inceput sa ma faca sa suspin de placere, la invazia degetelor sale dibace.
Aveam sa imi dau drumul cat de curand,daca nu inceta.Dar nu cred ca avea sa inceteze curand.Si eram in vazul tuturor! Daca cineva avea sa treaca pe poteca din apropierea casei, putea sa ne vada cu usurinta,


Saturday 30 June 2012


- Ca de exemplu?
-Sa iti astepti logodnica...
-Nu cred ca vine in seara asta,asa ca nu am nimic de facut acum.
-Hmmm...
-Ce vrea sa insemne ,,hmmm''?m-a intrebat.
-Nimic.Ce ar putea sa insemne?
-Nu stiu.Astept sa imi spui tu mine,nu invers.
-Ai venit sa ma enervezi?Vreau sa stiu daca plec sau nu,pentru ca nu imi arde cheful sa am o durere de cap.
-Ti-am zis ,am venit  doar sa livrez  mesajul.Si nu ai de ce sa pleci.Doar o sa mananc si apoi o sa plec,asa ca nu vad rostul plecarii tale.Am treaba in sat,dupa ce termin de mancat ,oricum.Poti sa vii cu mine daca.Si...cu ce ocazietoate pregatirile astea?mi-a zis umplandu-si o farfurie cu varf si asezandu-se la masa.
-Nu e treaba ta!
-De ce nu-mi zici,ha?
-Pentru ca nu vreau!
Haide nu fi rea.Curiozitatea ma ucide!
-Eh,atunci sper ca o sa ai o moarte lenta,pentru ca nu am sa-ti spun.
-Bine, a zis cu o grimasa pe fata. Si mergi cu mine in sat?
-Nu.
-De ce nu?
-Uite asa.Nu trebuie sa am un motiv anume.
-Ai sa stai inchisa in casa?Oricum...chiar daca nu vreo,tot o sa mergi.Am nevoie de ajutorul tau,a zis infulecand  mancarea.
-Ti-am zis ca nu merg!
-Asaza-te,mananca,pentru ca sunt sigur ca n-ai mancat asteptandu-l  pe Dorian,si apoi mergem.
-Ti-am zis doar ca nu merg,esti surd sau ce?
-Si eu ti-am zis ca am nevoie  de ajutorul tau.Ai zis ca esti traitor,nu?
-Da.Nu inteleg ce treaba are una cu alta.
-Ai sa vezi tu cand ajungem acolo.Doar ia cu tine saculetul cu potiuni.
-Si de ce crezi ca dacai nevoie de mine ca traitor,am sa merg?
-Pentru ca sunt sigur ca  nu vei refuza  sa ajuti un copil bolnav.Am dreptate,nu-i asa?
Desi imi venea sa ii sparg ceva in cap,mai ales cand stia foarte bine ca nu puteam sa refuz asa ceva, statutul de vindecatoare era mai puternic decat dorinta de a-i tranti una.
-Doar pentru ca este implicat un copil,si nu pentru ca imi face placere compania ta.
-Bine,cum zici tu.Nu ma asteptam la altceva.De aceea ai face bine sa mananci,pentru ca nu stiu cat va dura  drumul si cat vom sta acolo.
-Sunt bine.Nu-ti face tu griji  pentru mine.Sunt gata cand esti si tu,i-am zis  ,ducandu-ma  la pat unde pastram saculetul cu potiuni tamaduitoare si plante pe care le foloseam pentru tratamente.
-Esti sigura?
-Da.
Nu mai m-a bagat in seama,inca mancand ,pe cand eu mi-am facut de treaba , inventariind  sticlutele.Imi lipsea ceva,dar nu imi dadeam seama ce.Oare ce era?
-Esti gata?
Terminase de mancat,si deja se ridicase,parand pregatit de plecare.
-Doar ti-am zis ca sunt gata cand esti si tu.Sa mergem,i-am zis ,iesind inaintea lui pe usa.
Nu m-am obosit sa arunc pe mine un sal sau un poncho,ci pur si simplu am plecat purtand  doar rochia.
Am ajuns la grajduri ,dar in loc sa ne astepte o trasura,cum ma asteptam,decat calul lui era inseuat.
-Cred ca glumesti,nu?
-Ce am facut acum?
-De ce e doar un cal inseuat?Credeam ca  mergem in sat.
-Drumul e  prea greoi pentru trasura.Stii sa calaresti?
-Desigur ca nu!
-Nici nu ma  asteptam sa stii,de aceea doar calul meu e inseuat si gata de plecare.
-Doar nu te astepti sa calaresc cu tine.Luam trasura.
-Nu are rost sa luam trasura.Ti-am zis deja ca drumul e prea complicat pentru trasura.Luam calul meu si gata.Sau preferi sa mergi pe jos?
-Cu siguranta prefer sa merg pe jos decat pe cal,cu tine!
-Si cand vei ajunge?Maine dimineata?Hai urca sus ,mi-a zis tragandu-ma de mana,saltandu-ma langa el pe cal.Cand naiba se urcase in sa?
-VREAU JOS!Ti-am zis ca nu vreau sa calaresc cu tine!
-Si cum dracu vrei sa ajungem acolo daca nu stii sa calaresti?Doar ti-am zis ca dtumul e impracticabil pentru trasura!

Friday 11 May 2012

Dar in loc de Dorian,postura impozanta a lui Derek incadra usa.
-Buna seara,Danielle,zise el punand accent pe numele meu.Pot sa intru?
Imi venea sa ii trantesc usa in nas,dar in schimb m-am dat la o parte din drumul lui,invitandu-l in casa.Din nou,casa imi parea  cat o cutie de chibrituri cu el inauntru.
-Ce vrei?l-am intrebat,evitand sa il privesc.
-Ai putea cel putin sa ma privesti cand vorbesti cu mine.Nu musc.
-Nu am cum sa stiu asta.Deci,ce vrei?
-Am venit doar sa-ti spun ca Dorian nu poate veni la ,,cina voastra''.
Eram putin surprinsa,dar doar pentru ca el era cel care imi aducea mesajul.
-De cand ai devenit mesager?Cel putin este bine?
-Da,este bine.Chiar foarte bine.Doar ca nu poate veni.
-Esti sigur?Nu imi ascunzi ceva?
-Nu!Ce as putea sa-ti ascund?Ca imi este foame de imi ploua in gura?Si daca el nu a binevoit sa isi faca aparitia,e pacat de toata mancarea asta  sa se iroseasca,nu crezi?Pare delicioasa!zise el aplecandu-se  peste plita,unde ceea ce gatisem era  pastrat la foc mic,sa fie cald.
-Nu ma inviti la cina?ma  intreba ,mirosind mancarea.
-Nu!Te invit sa iesi afara din casa mea!
-Este si casa mea,in caz ca ai uitat! imi zise pe acelasi ton.Hai aseaza-te o data la masa!Ti-am zis ca imi este foame.
Cat tupeu pe el!
-Daca tot iti este asa de mare foame,poti bine mersi sa te servesti si singur.Nu ti-ai luat servitoare,si ultima data cand am verificat,nu eram servitoarea ta.Si sper sa te ineci cu mancarea,ii zisei,intorcandu-ma pe calcaie ,sa ies din camera.A, si parca  daca nu ma insel,ai zis ca nu ai sa ma mai deranjezi niciodata!
-Doar nu crezi  tot ceea ce zic.Si ce e cu asa suparare pe tine?Eu sunt doar mesagerul.Nu e vina mea ca Dorian ti-a tras teapa,zise el indiferent.
-Nu ai altceva mai bun de facut?Sau doar iti place sa ma scoti din sarite?

Saturday 31 December 2011

Dragii mei folowerrs va doresc ca toate necazurile din 2011 sa fie lasate in urma si fie ca 2012 sa fie un an plin de bucurii,realizari si  sa fiti sanatosi.Va doresc voua ce imi doresc si mie.LA MULTI ANI!

Wednesday 12 October 2011

-Nu inteleg de ce iti pasa de Derek.Oricum la cat este de ocupat  cu pregatirile pentru  sosirea Cassiei ,sigur   nici nu m-ar asculta.Asa ca stai  fara frica ca nu va iesi nimiciun porumbel  din gura mea.Cand ma gandesc ca am propus-o chiar eu pe Cassia ca o potentiala  sotie  si acum cand  totul se intampla cu adevarat,parca nu-mi vine sa cred cat de bun sunt ca petitor.Si....tie iti face cu ochiul careva?Poate...eu?m-a intrebat zambind,facand o pirueta.
-Dorian,te rog...suntem prieteni.Nu pot.
-De ce nu?Nici macar nu am incercat.Parca as avea ciuma asa te sperii.
Nici macar nu ii dadusem o sansa relatiei noastre de prietene sa evoluezer la un alt nivel.Si poate ca acum merita o sansa,o incercare.Ce aveam de pierdut?Derek  nu avea sa se uite niciodata la mine,eu eram doar o distractie de sfarsit de saptamana, si curand  avea sa aiba  o sotie,o familie  doar a lui.Si eu ce aveam sa fac?Sa stau sa ma uit la el si sotia lui ,la fericirea lor?Trebuia sa-mi vad  de viata,chiar daca avea sa ma doara.Si Dorian mereu fusese alaturi de mine.
-Cina,maine seara,doar noi doi,aici.Cum ti se pare?
-Vrei sa spui...o intalnire?
-Poti sa pariezi ca da.
-Asta inseamna ca...Imi vine sa fac ceva ce cu siguranta mai tarziu  as regreta  pentru ca sigur te-ai  simti ofensata asa ca mai bine ma abtin.Cel putin pana maine seara.
Zambetul de pe fata  lui radia  ca soarele de pe cer.S-a indreptat  spre usa dupa ce m-a pupat pe ambii obraji.
-Unde pleci?
-Doar nu crezi ca am destul timp sa ma pregatesc pana maine?
-Despre ce vorbesti?Ce pregatiri?
-Nimic,nimic.Doar ca nu pot sta acum.Be vedem maine.La ce ora sa vin?
-E bine sapte seara?
-E perfect!Pe maine.
A plecat de parca  casa ar fi luat foc.Desi nu vroiam sa recunosc ma simteam cat de cat fericita vazandu-l pe el atat de incantat.
Mi-am vazut de treaba  pana am cazut  epuizata in pat si  desi eram obosita,somnul nu s-a facut simtit decat tarziu in noapte,si imagini cu Derek si umbra unei femei jucandu-mi pe sub pleaoapele inchise.A doua zi m-am trezit  cu o durere de cap si fara chef de nimic.Dar m-am  ridicat din pat  si am incercat sa  incropesc un meniu  pentru cina cu Dorian.Ziua a trecut  repede facandu-mi treaba in bucataria conacului.
Dupa ce am  dus intreaga mancare la mica casuta in care locuiam temporar,m-am asezat  la masa ,asteptandu-l pe Dorian sa vina.
15 minute
O jumatate de ora.
O ora.
Doua ore.
Deja incepusem sa ma ingrijorez.Pe unde umbla?Uitase?
Incepusem deja sa strang maca cand un ciocanit  s-a auzit in usa.Am alergat intr-un suflet la usa.

Tuesday 4 October 2011

M-am dus la vechea mea casa si am constatat ca in locul ei se inalta  acum una noua,inca neterminata.Nu era pe deplin locuibila dar in curand avea sa fie.M-am intors  inapoi la conac,dar dupa ce am petrecut  aproape intreaga zi  admirabd noua casa.Era mai mare si mai spatioasa decat cea de dinainte.
Mancam cand Dorian a batut la usa.
-Deranjez?a intrebat varandu-si capul pe dupa usa.
-Nu.Desigur ca nu.
Nu-l vazusem de mai mult de o saptamana si parca parea ceva schimbat la el.
-Esti bine,Dorian?
-Da.De ce intrebi?
-Fara niciun motiv.Unde ai fost?Parca toti ati disparut de pe fata pamantului.Nici macar Rachel nu este prin preajma.
-Sora ta?Este aici?
-Da.A venit acum o saptamana.O sa stea o perioada aici.De fapt la conac,am zis cu putina rautate in voce.
-Deci Rachel e cea pe care am vazut-o  zilele trecute luand masa cu Derek.Am crezut ca e Cassia dar probabil nu a sosit inca.
-Cassia?
-Da.Trebuie sa soseasca saptamana aceasta pentru pregatirile pentru logodna.De abia astept sa-i vad fata lui Derek  in ziua casatoriei.Nu credeam ca vina si ziua cand Derek va fi casatorit.Dar inca mai are timp sa scape...desi nu cred ca e genul care sa aiba dubii in ceea ce priveste femeia cu care isi va petrece restul vietii.
-Poti sa schimbi subiectul?
-De ce?
-Pentru ca vreau sa vorbim despre noi,nu despre fratele tau si logodna sa.
-Bine.Dar inainte vreau o explicatie.
-Explicatie?Pentru?
-Pentru iesirea ta spectaculoasa de acum o saptamana jumate.
-Nu trebuie sa ma justific in fata ta.
-Ce dracu e cu tine?
-Nu stiu despre ce vorbesti....
-Parca nu mai esti aceeasi Danielle.Si chiar daca nu vrei sa recunosti,in ochii mei  ai parut  doar o pustoaica geloasa.
-Geloasa?Si pe deasupra mai sunt si o pustoaica?
-Da,ai auzit bine.Imi explici te rog ce e cu atitudinea asta?
-Uite ca o sa-ti explic.Sunt indragostita  de fratele tau si nu vreau sa-l vad impreuna cu alta femeie in afara de mine.Ce zici de asta?
In loc sa fie furios sau suparat asteptandu-ma la o cu toata alta iesire  din partea lui,Dorian m-a surprins izbucnind in ras.
-Sumnezeule,Danielle,asta e cea mai buna gluma pe care am auzit-o in ultimul timp.Nici macar tu nu crezi ceea ce spui.Daca am sa-i spun lui Derek,o sa se prapadeasca de ras,chiar daca nu prea e genu sa rada la o gluma.Dar asta e prea buna.
-Sa nu indraznesti.Te omor daca sufli un cuvant!
-De ce nu?Ca doar nu e adevarat ceea ce ai spus,nu?
-Desigur ca nu e adevarat!
-Si atunci?De ce sa nu-i zic?I-ar prinde bine putin haz  pentru ca in ultimul timp e cu fundul in sus.
-Pentru ca nu vreau sa fiu bataia lui de joc!

Sunday 28 August 2011

Impatuream hainele pe care reusisem sa le strang din ceea ce mai ramasese din casa mea  cand un ciocanit s-a auzit apoi usa s-a deschis si nu mi-a venit sa cred ce aveam  in fata ochilor.
Rachel.
Zambetul ei era la fel ca intotdeauna ,siret,dar molipsitor.
-Ce stai ca o statuie?Vino si  imbratiseaza-ma  ca doar nu sunt o stafie.
-Ce cauti aici?
-In loc sa fii fericita ca m-am intors  acasa,tu ma intrebi ce fac aici...Ce sa spun,frumoasa primire!
-Vino-ncoa ,i-am zis ,ducandu-ma  sprea ea cu bratele deschise.
-Ti-am simtit lipsa,surioara,a zis Rachel .Ai devenit o adevarata femeie.
-Cred ca nu m-ai vazut tu de mult timp.
-Poate,dar sa stii ca nu sunt oarba ,mi-a zis imbratisandu-ma.
-Rachel...
-Ce?
-In loc sa-mi povestesti  ce ai mai facut,tu  in schimb razi de mine.Hai vino incoace,i-am zis traganand-o  de mana spre pat.
Rachel.
Era in fata ochilor mei ,langa mine.In sfarsit eram din nou impreuna.Atata timp fara ea...Si acum eram in sfarsit impreuna.
-Deci...cine e frumuselul acela brunet care statea afara dupa un copac,cand am ajuns?
-Nu stiu,am zis desi aveam o banuiala cine putea fi.
-Inca nu mi-ai zis de ce te-ai intors.
-Aveam nevoie de o pauza,si ce putea  fi mai bine pentru mine decat sa-mi petrec  putin timp alaturi
de surioara mea cea mica.
-Nu ai venit pentru ca ai probleme,nu?
-Desigur ca nu.Doar pauza,iubito ,o binemeritata pauza.
-Nici acum nu stiu cu adevarat ceea ce lucrezi....am zis fara sa gandesc inainte.
-Nici nu trebuie sa stii.Am promis  ca nu iti va lipsi nimic,de fapt,aproape nimic  si cred ca m-am descurcat cat de cat bine.
-Da...dar nu mai avem nimic.Si nu mai vreau sa stau aici.Vreau acasa!Acasa la noi!
-Tu imi ascunzi ceva,nu-i asa?
-Nu,am zis raspicat.
-Si atunci  de ce vrei acasa?Nu mai exista in caz ca nu ai observat.Aici a  tot ce iti trebuie.Cel putin pana ne recapatam casa
inapoi...Si cred ca ai si ceva in plus aici.Frumuselul ala dupa copac,inca e acolo,sa stii,a zis Rachel,uitandu-se dupa perdea.
Ai ceva sa-mi zici?
-Ce ai vrea sa-ti zic?Nu stiu cine e.
-Deci il pot avea eu?
-Nu!...Nici nu il cunosti.Stai departe de el.
-E cumva al tau?m-a intrebat Rachel suspicioasa.Pari prea posesiva.
-Doamne,Rachel nu imi arde de  cicalelile tale.Da,poti sa-l ai  nu-mi pasa!am tipat la ea.
-Se pare ca am atins o coarda sensibila.
-Rachel...ai face bine sa schimbi subiectul sau jur ca te dau afara!
-Gata,gata.Daca stiam ca iei foc de la o simpla remarca banala,mai bine  nu veneam.
-Stii ca nu asta am intentionat.Ci doar  nu vreau sa vorbesc  despre el.
Rachel a schimbat subiectul si am povestit pana noaptea tarziu.
A doua zi un angajat al conacului a venit  si ne-a  anuntat ca o camera era pregatita  pentru Rachel
la conac.Amandoua am ramas surprinse in  special  eu care nu ma asteptasem la asta.Dupa ce Rachel si-a mutat ,,domiciliul''
 la conac,am fost practic  uitata.Rachel nu s-a aratat deloc,Dorian si Derek nici atat.In afara de angajatii conacului,totul parea pustiu.

Saturday 19 February 2011

Acesta este un next alternativ .Nu este inclus in fic.L-am scris pentru ca multi mi-au cerut sa  fac si un next in care Danielle si Derek merg pana la capat asa ca acesta este.Daca cititi nextul anterior veti vedea ca am modificat si povestea va continua de  acolo.



Acum o secunda  tipam  ca din gura de sarpe  la el,ca  apoi sa ma trezesc strivita in bratele lui,ridicata si dusa  spre spat.Gura ii era  pe gatul meu  si mainile pe spate.Eram goala,apa inca siroind  de pe corpul meu.
M-a asezat pe patul ingust.S-a uitat pentru cateva secunde  la mine  ca apoi  sa ma sarute salbatic.Simteam gustul  sangelui in gura si buzele usturandu-ma.
Gura lui  era poruncitoare,facandu-ma sa ma agat de el.
Si-a dat jos tunica,pe care a aruncat-o  pe podea,asezandu-se  apoi deasupra mea  potrivinndu-si  corpul cu al meu.
Cum de ajunsesem de la a ne certa  la a ne saruta ca doi nebuni,in pat,era o necunoscuta pentru mine.
Dar Doamne ce bine era!
Degetele lui ca atingerea  unei pene  au trecut pe deasupra  sanilor mei,urmarind o picatura de apa care aluneca  cu repeziciune  de pe gat,ajungand intre adancitura dintre sani.
S-a uitat in ochii mei  inainte sa-si coboare capul, si sa isi aseze gura intre  adancitura dintre sani,ca apoi sa-si redirectioneze  atentia catre sfarcul intarit al unui san.
Pielea mi se facuse de gaina  cand i-am simtit  limba trasand  cercuri in jurul  sfarcului.
Daca nu as fi fost in pat  probabil m-as fi prabusit ,genunchii  cedandu-mi cu siguranta.
Ca prin minune camasa  lui a disparut,lasand loc  muschilor pe care doar  ii simtisem  prin tesatura moale.
Mi-am  trecut mainile peste bratele lui,inainte ca el sa revina la gura mea.
-Atat de dulce...a soptit sarutandu-ma  usor  dupa ce mi-a da o suvita  de par dupa ureche.
S-a ridicat si si-a dat jos pantalonii  pe care i-a aruncat  pe spatarul unui scaun.
M-a apucat de mana stanga si m-a tras in picioare,dtrangandu-ma in brate,ca apoi  cu o mana sa ma ridice in brate  si in timp ce ma saruta,invartindu-se cu mine in brate.

Mi-am incolacit picioarele  in jurul mijlocului sau,prinzandu-ma de gatul lui.
Ne-am prabusit amandoi in pat,razand.
Eram amandoi goi,piele pe piele,uitandu-ne unul in ochii celuilalt,fara cuvinte.
Apoi s-a intamplat.
Eram o singura  persoana,o singura bataie de inima.
Un mic scancet  de durere mi-a scapat de pe buze cand a intrat in mine.
Pe chip i s-a citit  surprinderea cand si-a dat seama  ca era prima data pentru mine.
-Imi pare rau,mi-a soptit,trecandu-si buzele  peste ale mele.Nu am stiut.Te-a durut?
-Nu,am mintit eu.
M-a sarutat  inainte sa mai apuc sa-i  zic  sa nu se opreasca.
Si nu s-a oprit.
Senzatii si spasme  ma   cutremurau cu fiecare miscare.
Broboane mici d transpiratie luceau pe fruntea lui.





Spatele mi s-a arcuit cand  orgasmul produs m-a facut sa tip.Capul mi s-a afundat in  perna si unghiile  mi s-au infipt in spatele lui,zgariindu-l  pana la sange.
Dupa ce totul s-a terminat,s-a uitat la mine.
-Stii,pentru o incepatoare,lasi urme adanci,a zis  zambind,printre gafaieli,prabusindu-se peste mine.
-Nu am vrut,am zis intorcandu-mi capul intr-o parte,sa nu ma faca rosind.
-Nu te-am certat.A fost  chiar...sexy.De ce esti prostuta?De fapt esti,mi-a zis  intorcandu-mifata spre el cu un deget.Uita-te la mine,mi-a zis cand am inchis ochii.Danielle?Uita-te la mine cand  vorbesc cu tine.
Am deschis ochii,simtind  fata luandu-mi foc.
-Simti ceva pentru mine?Si sa nu  ma minti  pentru ca nu te cred.Daca nu ar fi fost asa ,nu cred,de fapt  sunt sigur,ca nu am mai fi stat asa acum.Deci?
Nu am reusit sa  zic nimic.Cuvintele parca mi se blocasera.Dar am reusit sa-i confirm,dand din cap.
-Vezi?De asta esti prostuta!Ca puteai  sa-mi spui  inainte sa ma legla cap cu o logodnica pe care nici nu o cunosc.
-Nu stiu...am reusit sa ingaim.
-Ar trebui sa ne gandim la o solutie,daca vom continua  asa.
-Vom continua?am intrebat.
-Ce credeai?Ca mi-am facut de cap cu tine doar asa de dragul de a o face?
-Nu ma astept sa vrei sa...
-Te inseli,draguta!Imi place sa  stau cu tine asa si sa fac lucruri pe care doar mi le-am imaginat  pana acum,a zis plimbandu-si degetul pe sanii mei.
-De ce?l-am intrebat.
-De ce ce?
-De ce acum?De ce nu  ai zis nimic?De ce m-ai facut sa cred ca ma urasti?
-De ce acum?Hmmm...pentru ca...sincer,nu stiu.Asa a fost sa fie.Si nu am  zis nimic pentru ca pana acum o ora  credeam ca tu ma urasti.Cand de fapt,domnita  aici de fata,se purta prosteste pentru ca era geloasa,a soptit,apasandu-mi nasul  cu un deget.Si ca sa fie clar nu am  zis niciodata ca te urasc...decat  ca atunci cand esti incapatanata imi vine sa te asez  pe genunchi  si sa iti dau cateva palme, a zis zambind,strecurandu-si mana sub pesele mele si apasand usor.
-Si imi pare rau...stii tu...ca te-a durut..Nu am  stiut ca iubita mea este virgina si ca eu voi fi  primul barbat  din viata ei.Nu am vrut sa fiu dur.
-Nu ai fost,i-am zis,gandindu-ma  ca de fapt nu ma duruse asa de rau.Mai degraba surpriza  faptului ca se intamplase  cu adevarat  m-a ,,durut''.
Discutiile au luat sfarsit  cand am inceput sa  ne sarutam din nou.Am facut dragoste de atatea ori incat nu aveam suficiente degete la o mana  ca sa numar.
Am facut dragoste lent,rapid, sau pur si simplu descoperindu-ne unul pe celalt  doar din priviri.
Simteam cum in adancul inimii incepea sa creasca  cu fiecare minut care trecea dragostea mea pentru Derek.Intr-un final,am  adormit  mandoi pentru prima data unul in bratele celuilalt.

Friday 18 February 2011

Am alergat  intr-un suflet  pana la  atelier,fara sa ma uit in urma.Am trantit usa  in urma mea  si m-am aruncat  pe pat.
La dracu!Eram geloasa!Eram geloasa...din cauza lui Derek.
Viitoarea lui logodnica...
Da,bineinteles,ca doar nu avea sa se uite  la o taranca ca mine...
Cine eram eu?
Doar pentru ca imi daduse putina atentie  si ma pipaise  nu insemna  ca ma si placea...Si bineinteles ca vroia si o logodnica.Tarancutele ca mine  erau bune doar  pentru distractie...doar sa  incalzim patul bogatilor.
Lacrimi imi curgeau  pe obraji,udand perna.
Un ciocanit  s-a auzit in usa.
-Danielle?Deschide usa.
-Pleaca,Dorian !am zis  tragandu-mi nasul.
-Ce dracu ai patit?
-Pleaca!Nu vreau sa vad pe nimeni!
-Bine!Dar sa stii ca vom avea o discutie cat de curand .Te porti....a zis  dar nu am inteles continuarea.
Am zacut in pat  uitandu-ma  pe tavan  pana ce lacrimile mi-au secat.
Lumina din camera a inceput sa scada  treptat  pana cand intunericul a pus stapanire pe intreaga camera.Am reusit sa ma ridic din pat ,sa aprind lampa si sa pun apa la incalzit  pentru baie.
Simteam fiecare muschi  din corp  intepenit  si ma durea  totul  la fiecare miscare.
Cada mare de email,care imi fusese  adusa de doi angajati  ai conacului trona in mijlocul camerei.Mi-am dat cu greu hainele  jos,dupa ce am umplut cada cu apa fierbinte  si cateva picaturi de ulei de levantica.
Pilea mi s-a facut de gaina cand am intrat in apa fierbinte.
Corpul mi s-a relaxat   pe masura ce apa fierbinte isi facea efectul.
Apa incepuse sa se raceasca  cand usa s-a deschis la perete cu o bufnitura si in prag statea  Derek,furios,de parca  era gata sa comita o crima.
-Ce cauti aici?am zis incercand  sa apuc  prosopul sa ma acopar.
-De ce ai plecat?a zis trantind usa cu  piciorul.
-Iesi de  aici!Nu vezi ca fac baie?
-Nu-mi pasa!Vreau  sa-mi raspunzi!De ce ai plecat  asa?Vreau un raspuns  si il vreau acum!
-Nu am niciun raspuns sa-ti dau!Iesi!am tipat la el.
-Raspuns gresit...Si nu plec pana  nu imi spui adevarul.
-Ba ai sa iesi!i-am zis cand  deja era  la 2 metri de cada.
-E casa mea,esti pe domeniul meu  asa ca esti proprietatea mea!
-Ce va zice,,logodnica ta'' cand va auzi  asta?
-A,deci despre asta este vorba?Esti geloasa?
-Poftim?Geloasa?Eu?Pe cine?Logodnica ta?Nu prea cred...
-Esti geloasa,a afirmat el,zambind.
-Nu sunt!i-am zis  improscandu-l cu apa.
-Ce dra....Oh,nu ai facut asta!Roaga-te  pentru viata ta acum,a spus parcurgand distanta  cu un singur pas ,venind ca o naluca  spre mine.
Am incercat sa ma acopar  dar m-a apucat de brate si m-a tras  in sus din cada.
-Zi-mi !De ce ai plecat de la cina?
-Pentru ca asa am vrut!Acum da-mi drumul!
-Ai plecat pentru ca esti geloasa?m-a intrebat.Zi-mi!a urlat ,zgaltaindu-ma.
Simteam ca aveam sa izbucnesc in lacrimi daca ma mai zgaltaia,dar am strans din dinti sa nu ii arat ca eram slaba.
-De ce ai plecat?m-a intrebat  din nou dar pe un ton mai bland.
-Da!am  tipat deodata.Am plecat  pentru ca am fost geloasa!Multumit?Dar adevarul este ca am plecat pentru ca te dispretuiesc!Esti crud,arogant,infumurat,.Nici nu cred ca  esti in viata,pentru ca in pieptul tau  nu bate o inima,ci un sloi de gheata.Cum iti poti inchipui ca am plecat ca eram geloasa?Nu suport sa stau in preajma ta,de asta am plecat.Asa ca da-mi drumul  si pleaca !Lasa-ma in pace!A, si ca sa nu uit,iti poti  lua casa inapoi!Nu am nevoie de ,,marininimia ta''!am zis,dar  dupa am regretat  duritatea vorbelor mele.Mai bine taceam.In ochii lui plini de furie  ma vedeam deja strangulata ,dar puteam citi si durere in ei.Dar in loc  sa faca ceva  radical,mi-a dat drumul  si mi-a aruncat  camasa care era agatata  de spatarul unui scaun.
-Acopera-te!Arati ca un soarece inecat,Nu  te voi mai deranja niciodata.Doar nu pleca...a zis plecand,nu inainte de a se uita inapoi,direct in ochii mei,inchizand apoi  usa in urma lui.
Mi se paruse mie sau era tristete in ochii lui?Cu siguranta mi se paruse.
Si totusi.....
Ma uitam ca o proasta in urma lui,strangand camasa la piept.
De la furie  la o calmitate  anormala.Cum naiba facea asta?
Si daca el credea  ca promisiunea lui de a nu ma mai deranja niciodata  avea sa ma faca sa raman in continuare aici,se insela amarnic.
Nu-mi trebuiau dureri de cap  si ochi umflati  doar pentru ca  in curand aveam sa-l vad plimbandu-se la brat cu logodnica lui.
Asta s-o creada el!
Si da...facusem o mare prostie!
Ma indragostisem de bestia fara suflet!

Friday 11 February 2011

-Dorian nu mai insista.Nu vin la cina.Nu mai tii minte ce s-a intamplat  data trecuta?
-De fapt ce s-a intamplat?Nici  pana in ziua de azi nu mi-ai spus.
-Nu e nimic de spus.Pur si simplu  mi-a stat mancarea in  gat.
Bineinteles ca nu puteam sa-i spun  ca Derek ma sarutase....si ca acum 3 zile  aproape facuse dragoste cu el pe masa din atelier....Aproape...Daca  nu ar fi plecat......din vina mea.
-Nu accept un refuz.Doar  te-a ajutat,ce ar putea sa zica?Mi s-a acrit sa  il vad decat  pe el in fiecare seara  la cina.
-Matusa voastra unde este?
-Inca este  la  prietena ei.Desi eu cred ca s-a dus sa viziteze  vreun iubit secret...
-E matusa ta!Daca a zis  ca se duce la o prietena  atunci cu siguranta asa e.
-Tocmai ai vorbit ca Derek acum...Ce,ati devenit prieteni acum?
-Nu!
Daca ar fi stiut el ca deveniseram mai mult  decat prieteni inainte sa incepem sa ne ignoram,nu ar mai fi vorbit cu mine acum.
-Bine.Deci ii spun Lucretiei sa puna inca un tacam la masa.
-Dorian,te rog!Nu!
Daca acceptam se ducea  pe apa sambetei planul meu de a-l evita  pe Derek.Ma purtasem ca o usuratica...
Nu puteam  sa-l vad dupa ce se intamplase.
-Poti sa zici orice,nu imi pasa.Chiar daca refuzi,stiu ca tot o sa vii.Nu ma poti dezamagi pe mine sau pe Derek.Te cunosc.
-Dorian,stii ca urasc santajele!Chiar nu vreau  sa imi stea mancarea in gat.
-Ti-e frica de mine si de Derek impreuna de parca  am fi niste criminali.Nu te vom manca...desi stiu sigur ca esti delicioasa...
-Nu incepe  din nou!Ma faci sa ma gandesc ca ma privesti cu totul  altfel decat  ar trebui.
-Poate ca te privesc altfel...doar ca tu nu pari sa observi.
-Dorian,am zis uitandu-ma la el,zi-mi ca nu e adevarat.
-Si daca e adevarat,ce ai face?
-Nimic.Ce as putea sa fac?Dar as prefera sa nu fie.
-Poate ai vrea sa incercam....
-Acum vreau doar sa incerc rochia de la tine...si sa  vin la cina aia care tot insisti  sa merg.
-Repede m-ai expediat...Bine,bine,nu mai insist.O sa vorbim  alta data.
-La revedere,Dorian!i-am zis ,dandu-l practic afara pe usa.
Ce era cu fratii Stone?Unu mai avea putin si imi facea declaratii de dragoste si unu aproape ma posedase  pe o masa.....


****

-Uau!Arati sexy!
-Oh,nu!Sexy e exact ce nu vreau!Ma duc sa ma schimb.
-Ba nu te duci  nicaieri!Imi place cum arati...Si voi fi decat eu si Derek asa ca sunt sigur ca nu ne deranjeaza....sper doar sa nimeresc gura cu furculita si nu altceva.
-Inceteaza sa te mai guduri pe langa mine ca un catel in calduri!Ma faci sa fiu nervoasa!
-Miss Danielle, esti superba!Are ce sa  vada  un barbat la tine!
-Gata!Ma duc sa ma schimb!
-Nici sa nu indraznesti!Te fugaresc  si nu te las sa te schimbi!Si poate vazandu-te imbracata asa,ii va sta si lui Derek mancarea in gat,nu numai tie!
-Sigur.......De unde  ai hainele astea pentru mine?
-Le-am cumparat pentru tine.Tipau dupa mine,,Cumpara-ma  pentru Danielle ca sa-ti lase gura apa!''Si au avut dreptate:chiar imi lasa gura apa!Asa ca sa nu mai aud ca te plangi si sa mergem,Derek ne asteapta cu siguranta,a zis Dorian luandu-ma de mana .
Imi lasasem parul liber si imi curgea in valuri roscate  pe umeri,mangaindu-mi pielea umerilor  si a bratelor.
Rochia daruita de  Dorian  era cu bretele cazute si un decolteu adanc.Ma simteam mai mult dezbracata decat imbracata.

Radeam cu Dorian de o gluma  pe care o spusese  cand am intrat  in sala de mese.Derek era  deja asezat in capul  mesei,fumand obisnuita lui tigara.Si-a ridicat privirea cand am intrat,examinandu-ne.
Inca aveam mana  in cea a lui Dorian ,dar mi-am retras-o discret cand i-am vazut  privirea fixata  pe mainile noastre  inlantuite.
Nu a zis nimic ci a continuat sa ne priveasca.
-Ati intarziat,a zis  intr-un final adresandu-i-se lui Dorian.
-Am asteptat-o pe Danielle  sa se schimbe,a mintit Dorian.
Bravo!Da-i vina  repede  pe mine,am gandit ,vrand sa-i dau una in fluierul piciorului,dar m-am abtinut.
Ne-am asezat la masa si am  stat ca o statuie  ascultandu-i pe cei doi frati  discutand afaceri.
Nici nu mai eram atenta la discutia lor .Ma jucam cu mancarea din farfurie  cand mi-am auzit numele.
-Sunt sigur ca Danielle  ar fi incantata  sa aiba companie,a zis  Doriaan,uitandu-se la mine,zambind.
-Poftim?Despre ce vorbesti?
-Am trimis azi o invitatie  pentru Cassia DiMaggio  pentru o  vizita pe o perioada....nedeterminata,a zis Derek.
Se pare ca mi-ai ascultat sfatul,a zis Dorian.
-Cine este Cassia.?
-Viitoarea mea logodnica,a zis Derek dur,uitandu-se la mine.
Furculita mi-a  cazut din mana ,zdranganind  la impactul cu  farfuria.
-Imi cer scuze,am zis in graba,ridicandu-ma de la masa si plecand.
-Danielle?l-am auzit pe Dorian strigand in urma mea.

Wednesday 9 February 2011

-Ce e cu tine?Nu te-ai atins deloc de micul dejun.Nu-ti mai place cum gateste Lucretia?m-a intrebat Dorian  in timp ce infuleca mancarea.
-Nimic.
-Spune-i-o  unuia care nu te cunoaste,fratioare!Ce ,ai visat urat?Sau ai fost,,obraznic''azi noapte?Cine a fost?
  -Mai taci!Nu am chef  de tine in dimineata asta,i-am zis pe un ton dur.
Chiar nu avroiam sa isi dea seama  ca aveam vise erotice cu prietena lui.Chiar daca si el  vroia sa se culce cu ea ca apoi sa o faca amanta lui dupa casatoria cu Claire,stiam ca totusi ii pasa de ea.
-Nu am dormit bine,atata tot!Multumit?i-am raspuns  cand am vazut ca se uita  la mine,printre  imbucaturile de mancare pe care le infuleca in gura.
-Aha,a fost singurul lui raspuns.
-Si tu,ce te grabesti asa?Te fugareste careva si nu stiu eu?Nu fuge mancarea de pe masa ,sa stii.
-Stiu.Dar ma asteapta Danielle.Mergem la casa ei sa salvam ce putem din ce a mai ramas.Si sa luam iepurii.Daca or mai fi in cusca...
-Aha,am zis parand indiferent.
Deci aveau sa  petreaca ziua impreuna....
Interesant.
-Apropo,stii pe cine am vazut  in Tangler si m-a intrebat  de tine?O mai tii minte pe Cassia DiMaggio?
-Cred ca da.
Franturi cu imaginea ei,inca un copil incepeau  sa-mi revina in minte.Era fiica  lui Theodore DiMaggio,bun prieten  cu tata.Era baietoasa si mai mereu cu hainele  plina de naroi..
-Murdarica  parca o ,,alintai'',nu?m-a intreba Dorian.Crede-ma ca numai murdarica nu mai este acum.A parut foarte interesata de tine.Poate o poti invita la conac?
-Ce,acum esti  un fel de petitor sau ce?Vrei sa ma vezi insurat  cu orice pret?
-Pai ar cam fi timpul,sa stii... a zis ridicandu-se  si plecand.Ne vedem mai tarziu!
,,La revedere,fratioare!Distractie placuta!''am zis in urma lui ,dand farfuria din fata mea la o parte.
Grozav!
Dupa  ce ca facusem o noapte alba ,acum mai trebuia  sa stau  ca pe ace  nestiind ce aveau sa faca cei doi,desi Dorian imi spusese....dar  parca nu aveam incredere in  ei  doi.

Monday 7 February 2011

O mana urca incet pe sub camasa mea.Simturile imi erau in alerta.
Eram in pat,dormeam ,cand vocea ei mi-a soptit  la ureche,,Te doresc!'' facandu-ma sa ma trezesc brusc.
-Nu te ridica,a zis,urcandu-se pe mine.
Purta decat  o camasa de noapte,alba,care  o facea sa para  un inger coborat  sa ma aduca  pe calea pierzaniei.
Poalele camasii  ii erau ridicate pe pulpe,dezvelind  pielea alba si matasoasa  a picioarelor ei.
Parul de culoare rosie i s-a revarsat  pe umeri  si in jurul fetei  cand s-a  aplecat sa ma sarute.
Buzele ii erau moi si gura dulce.Mi-am infipt o mana in parul ei  tragand-o mai aproape,sarutul nostru devenind mai intens si  mai salbatic.
Dintr-o singura miscare am rasturnat-o  pe spate acum eu fiind  cel care era  deasupra.
In ochii ei se putea  citi dorinta,foamea.
Mainile ei care  pana acum imi  cercetasera  pielea  pe sub camasa,imi desfaceau  nasturii cu indemanare.
Snurul camasii ei  s-a desfacut  cu usurinta ,dezvelind  pielea  alba ca zapada de sub tesatura.
M-am uitat la ea,cu teama  ca aveam sa o sperii  daca o atingeam.Dar nu era  speriata deloc,fapt ce m-a  facut sa continui  coborarea camasii de pe umerii ei.
Pielea matasoasa de sub degetele mele se dezvelea  cu fiecare centimetru  de tesatura coborat.
Sanii  ii erau plini,cu sfarcuri rozalii care s-au intarit cand i-am  curprins  in maini.
Gura mea a tacat-o pe a ei,lasand-o fara aer.
I-am tras  cu o mana si restul camasii,aflandu-se acum goala  sub mine.Doar hainele mele  mai stateau intre mine si ea.Mi-am dat jos camasa,care deja avea nasturii desfacuti,ramanand doar in  pantaloni.
Mainile ei,erau pe pieptul meu,mangaindu-ma.
Si-a infipt  unghiile in umerii mei cand mi-am strecurat  mana sub talia ei si am lipit-o de partea frontala a pantalonilor mei.
Un mic geamat i-a scapat  de pe buze cand m-am aplecat  si am depus  cate un sarut  pe sanii ei.
-Esti frumoasa!
-Si tu...desi esti cam imbracat ,mi-a zis strecurandu-si  mana  printre trupurile  noastre si incepand sa desfaca nasturii pantalonilor.
Am gemut cand m-a atins.
-Vrei sa ma omori?am zis glumind.
-Nu,dar vreau sa termini ce ai inceput  acum 2 zile.
-Esti sigura?
-Da.Te doresc de cand te-am vazut prima data.Vreau ca sa fim impreuna
-Si eu te doresc.!Nu ai idee cat de mult!Cateodata ma doare ca nu te pot avea!
-Si pe mine!a zis sarutandu-ma.
Am reusit sa imi dau pantalonii jos si sa ma asez langa ea in pat,trasand cerculete  cu degetele  pe sanii ei,facand-o sa chicoteasca.
Si-a infasurat pe degete cateva suvite ale parului meu,jucandu-se  cu ele.
-Stii ,daca nu ai fi atat de  dur si arogant,poate ca te-as place,mi-a zis ea.
-Si eu te-as placea daca nu ai fi atat de mandra si incapatanata.Si daca nu ai sta toata ziua cu Dorian...
-Parca faceam  alte lucruri....nu e loc si pentru Dorian  aici,mi-a zis incepand sa-mi sarute gatul.
-Dar Dorian...
-Vrei sa taci sa ma saruti?a zis  tragandu-mi capul in jos,prinzandu-mi buzele intre dinti,si apasand usor carnea moale,gest ce m-a facut sa imi afund degetele in  carnea sanilor ei.
Mi-am strecurat  limba  printre dintii ei ,gustand dulceata gurii ei,si am tras-o in bratele mele,stand amandoi imbratisati,ca apoi sa-mi sprijin capul pe pieptul ei.
As fi vrut sa-i zic  ca treptat treptat incepeam sa o iubesc,dar nu  imi era frica sa aflu si  raspunsul ei.
Mi-a sarutat crestetul capului si m-a imbratisat strans.
Dupa cateva minute in care am stat doar  imbratisati  savurand momentul,m-am indepartar putin din imbratisarea ei.
Ne-am uitat  unul in ochii celuilalt,apoi parca  manati de o foame  inexplicabila  ne-am  aruncat unul asupra celuilalt ,sarutandu-ne  ca doi flamanzi.
Stiam,simteam  ca acesta era  momentul.Simtind si ea acelasi lucru,s-a intins pe pat tragandu-ma  spre ea,acoperindu-i coprul cu al meu.
Corpurile noastre s-au sincronixza,curand devenind un intreg.
Apoi........totul a disparut.
Fusese doar un ............vis.
Un vis in care  eu si Danielle  fusesem  impreuna .Un vis in care  imi facusem de cap,devenind un  singur trup cu Danielle.
Da.
Innebunisem.
Trebuia sa stau departe de ea cu orice pret.

Thursday 3 February 2011

Eram in grajd,tesalam calul meu preferat,cand usa s-a deschis.
-Fratioare,a zis Dorian,intrand  cu calul sau de capastru.
-Deci te-ai intors ,in sfarsit!Ai stat cam mult de data asta...
-Da.Defapt m-am intors  acum cateva zile,cel putin eram pe drum,si eram in Tangler cand  s-a pornit furtuna si a trebuit  sa innoptez  la  han....a zis ranjind.
-De ce am impresia ca ai facut  ceva lucruri rele in Tangler?
-Cum ma cunosti tu pe mine...O stii pe sora lui Danielle,Rachel?Lucreaza la han.
-Nu o cunosc din pacate.
-Lucreaza in sensul ca intretine clientii hanului,a zis zambind.
-Sa nu-mi zici ca...i-am zis dandu-mi seama ce lucra Rachel si de ce zambea el.
-Doar nu credeai  ca aveam sa o las  sa-mi scape....E o bucatica!
-Dobitoc esti!E sora lui Danielle pentru Dumnezeu!Daca afla  iti dai seama ce o sa creada?Doamne,cat de prost poti sa fii!
-Pana sa afle,p voi avea si pe ea,a zis legand calul.Si tie ce iti pasa oricum?
-Imi pasa pentru ca acum Danielle locuieste aici!am urlat la el.
-Sa inteleg ca tu si ea....
-Bineinteles ca nu!Numai la asta  te-ai putut gandi?Chiar nu iti pasa de ea?
-Ba da!Cel putin pana  o aduc in patul meu.
-Mai bine pleaca pana nu te pocnesc!
-Fratioare,nu te inteleg.De parca tu nu ai ravnit la vreo tarancuta din sat.
-Dar acea ,,tarancuta'' nu e cea mai buna prietene a mea,ca in cazul tau!Si pe deasupra te-ai mai culcat si cu sora ei!
-Faci atata caz  de parca as fi  comis cine stie ce crima!
-Esti la fel ca tata!Pleaca  pana nu te iau la bataie  pentru ca nu mai pot sa  suport sa vad cat de dobitoc esti!
-Si asa sunt obosit si nu am chef de cearta........a zis indreptandu-se  spre usa.Dar cand era la jumatatea distantei  s-a intors spre mine.
-Si de ce e Danielle aici?Doar nu te-ai culcat cu ea si ai adus-o aici...
-Desigur ca nu!Daca ai fi fost  aici ai fi ajutat-o  tu ca doar e prietena ta,nu a mea.
-O sa ma duc sa o vad mai tarziu.Unde locuieste?
-La atelier..Ca tot mi-am adus aminte,stii ceva de niste perceptori care au vizitat-o?
-Nu a zis plecand.
Aveam un sentiment  ca stia mai multe despre acest lucru decat vroia ca eu sa stiu.
Dar aveam sa aflu chiar daca el nu avea sa-mi spuna.
Am evitat sa  o vad pe Danielle in acea zi,ocupandu-mi  mintea si timpul  cu lucrul la conac.
Dorian nu s-a vazut intreaga zi.Si nici nu  vroiam sa stiu unde era.Desi aveam o banuiala.





Wednesday 2 February 2011

,,Esti un prost!''mi-am zis ,injurand.
Ce dracu era in mintea mea de  permisesem sa ajung  atat de departe cu ea?Mai aveam putin  si o posedam,acolo,pe masa!
Eram mai rau ca Dorian!
Dar cu fiecare minut care trecea,parca  o doream  mai mult ...desi jurasem  ca nu aveam sa ma port niciodata  ca Dorian.Cel putin el isi juca cartea mai elegant,nu ca mine care ma napustisem  asupra ei  ca un flamand.
Daca  nu ar fi zis acele cuvinte....poate  ca acum  ar fi fost deja a mea.
Ar fi trebuit sa o duc la Gallacher la casa pe care o  detineam,si nu sa o aduc aici...Dar nu,eu  a trebuit sa o aduc aici...
Doamne ce era in capul meu?
Ar fi trebuit  sa-i spun ,nu sa ma  port ca bunul samaritean ,sa o salvez  si sa o aduc  aici,oferindu-i-o lui Dorian pe tava....asta daca  nu se arunca ea  in bratele lui inainte,exact cum facuse cu mine.
Gandul la ei impreuna....ma facea  sa vreau sa urlu.Eram cumva gelos?
Nu puteam.Doar pentru ca avea  un anumit efect asupra mea  ,asta nu insemna  ca eram gelos.
Desi gandul  ca ea putea fi de acord sa devina amanta lui ma facea  sa vreau sa sparg totul in calea mea.
Trebuia sa  stau pentru  un timp,macar cateva zile  departe de ea...Era doar dorinta...Doar dorinta....

Saturday 29 January 2011

Simteam furnicaturi  pe gat.Ceva ma gadila.Un discret suierat  se auzea  direct in urechea mea.Cineva dormea langa mine.
Iasomie....Mirosea a iasomie.
Derek!
Oh Doamne!Eram in pat cu Derek!
Un brat  ii era petrecut peste talia mea si celalalt sub capul meu.
Imi aduceam aminte ca ii cerusem  sa  ramana cu mine,pentru ca imi fusese  frica.Ma tinuse in brate pana ma linistisem,soptindu-mi cuvinte de alint.
Pentru prima data,ma simtisem protejata in preajma lui.Era un alt Derek.Un Derek total  necunoscut mie.Si imi placea....Dar era....Derek.Era totusi acelasi  barbat care  imi propusese bani in schimbul  prieteniei cu  Dorian.
Si care acum......ma tinea cu tandrete in brate!
S-a miscat in somn si m-am trezit  cu bratul  lui pe sanii mei,si cu un picior impletit cu ale mele.
-Derek?
-Hmm?
-Ma strivesti!
N-am terminat  bine fraza ca a sarit  ca ars  de langa mine.
-Oh Dumnezeule!a zis  ,apoi o ploaie de injuraturi a izbucnit  din gura lui.
-La dracu!De ce nu m-ai trezit?
-Pentru ca dormeai!Si doar ce m-am trezit!Si de ce tipi la mine?
-Pentru ca nu m-ai trezit!
-Nu eu te-am pus sa ramai  aici si sa adormi!
-E camera mea!Si imi aduc aminte  altceva,a zis uitandu-se la mine.
-Eram pe jumatate adormita!Nu trebuia sa ramai atunci.!
-Deci acum e vina mea?Cine era cea careia ii era frica?Care nu vroia sa stea singura?Cred ca o chema ...Danielle!A,da, tu esti!
-Ah,cat te urasc!Pleaca!Iesi de aici!
-Cu placere,a zis facand o reverenta si plecand,trantind usa in  urma lui.
Cat il uram!De ce trebuia sa se poarte  asa cu mine?De ce dracu se  purtase  asa frumos  cu mine  aseara ca acum sa ma trateze  in halul asta?
Da stiu ca fusese vina mea  ca ii cerusem  sa ramana  cu mine,dar nu  ii cerusem  socoteala de ce  ramasese si  cum de ma trezisem in bratele lui.
Si tot el se enerva?
M-am ridicat din pat,cautand din priviri  hainele mele.
Erau asezate pe un  scaun,impaturite.
M-am dezbracat  de camasa pe care o purtam  si m-am  imbracat in  rochia pe care o purtasem acum cateva zile.Era curata si  mirosea discret  a iasomie.
Am iesit din camera mare,dar am dat nas in nas  cu el.
-Unde crezi ca te duci?m-a intrebat.
-Plec acasa?
-Ploua.
-Nu conteaza.Plec,i-am zis  trecand pe langa el.
Dar m-a prins de mana,oprindu-ma.
-Am zis ca te duc eu acasa.Daca vrei cu adevarat sa pleci.
-Nu multumesc,Ma descurc si singura.
-Nu ti-am cerut permisiunea.Si sunt sigur ca te descurci singura,a zis luandu-ma de cot si tragandu-ma dupa el.
Mi-a dat o pelerina   visinie  cand am iesit  din conac,ducandu-ne la grajduri,unde a inhamat un cal negru,pur sange.
Ma simteam de parca eram dadacita,mai ales cand m-a tras langa el,pe cal.
-Stii,nu trebuia sa faci asta.Puteam sa merg si singura pana acasa.
Nu mi-a raspuns.Parea furios.Maxilarul  ii era inclestat  si privirea  indiferenta.
A trebuit sa ocolim  domeniul Stone si padurea ,pentru ca podul care despartea satul de  conac  disparuse ,luat de apa involburata.
Inca ploua,dar marunt.Dupa aproximativ  doua ore am ajuns  la mlastina.
Casa  nu mai era.Decat jumatate.
Un copac era prabusit pe casa,jumatate din ea fiind daramata.
-Oh,nu!am zis sarind  jos,picioarele   afundandu-mi-se in namol.
Am alergat  intr-un suflet  pana la  intrarea in casa,dar o mana  m-a  oprit  cand am incercat clanta.
-Ai innebunit?Nu poti intra.
Dar...e casa mea,am zis izbucnind in lacrimi.
-A fost.Acum e doar  o ruina.
-Sa stii ca nu ma ajuta cu nimic  cuvintele tale,am zis printre suspine.
-E realitatea,Danielle.Si ce vroiai sa faci?Sa intri si sa se prabuseasca  pe tine cealalta jumatate?
-Si tie ce dracu iti pasa?Lasa-ma in pace!Mai bine  mor!Prefer sa mor!Acum nu mai am  nimic!Nimic!
-Taci!Sa nu mai zici niciodata asa ceva!Esti in viata!Puteai  sa mori  daca erai in casa!mi-a zis luandu-mi fata in maini.
-Uita-te la mine .Ma asculti?Danielle,uita-te la mine!
Mi-am ridicat privirea  din pamant,uitandu-ma in ochii lui.
-Esti in viata!Nu esti singura!E decat  o casa.Se poate reconstrui ,a zis  stergandu-mi cu un deget o lacrima.
-Ce usor e sa zici tu asta!Dar eu nu am banii tai.Nu voi putea reconstrui niciodata  casa...
-Nu esti singura!Sa-ti intre  bine asta in cap!O vei reconstrui.Te voi ajuta eu,nu-ti mai face griji.
-Nu vreau banii tai!Nu am nevoie de  mila ta!am zis incercand sa scap  din  stransoarea mainilor  sale.
-Nu e mila!s-a rastit  la mine.Nu e mila...La dracu!Vreau sa te ajut!De ce nu poti  pur si simplu sa accepti?
-Pentru ca  nu vreau sa fiu datoare la nimeni,mai ales la tine!
-Nu vreau nimic inapoi!Vreau doar sa accepti.
-Nu...am zis printre suspine.
-Ba da ,mi-a zis tragandu-ma deodata la pieptul lui,intr-o imbratisare.Ba da.
-Nu,Derek.
-Lasa-ma sa fac  ceva pentru tine.Accepta-mi macar o data ajutorul,Danielle.
-Dar...am protestat,dar am fost intrerupta.
-Fara proteste.Accepta si gata.
-Nu pot,chiar nu pot,Derek.
-Ba poti.Doar ca esti incapatanata.
-Nu sunt,am zis,stiind ca era adevarat ce imi zicea.
-Esti o copila incapatanata...Doar o copila,a zis strangandu-ma in brate.
S-a indepartat  de mine,mi-a luat din nou fata in maini,si m-a sarutat.
Doar o simpla atingere a  buzelor mele,ca adierea vantului vara.
Cand sarutul a incetat,amandoi paream  uluiti de ce se intamplase.Ne uitam  unul la celalt  fara sa  me zicem  nimic.Inca aveam fata in mainile lui.Mi-a dat drumul,dar m-a luat  de mana,tragandu-ma  dupa el pana la calul care pastea linistit in apropiere.
Luase tacerea  mea ca un raspuns pozitiv.
Eram prea ametita  de la sarut  ca sa mai protestez.Sarutul acesta fusese  complet  diferit  de celalt .Tandru si usor ,facandu-ma sa ma inrosesc pana in varful nasului.
Cele 2 ore  inapoi la conac  mi s-au parut  2 minute.Niciunul  dintre noi nu a zis nimic.
Dar  nu m-a dus la conac,ci in  apropiere,la o casa care semana  cu o capela.
-Ce e aici?l-am intrebat
-Aici vei locui.Stiu sigur ca  nu ai fi acceptat  sa locuiesti  la conac.Asa ca poti locui aici.A fost atelierul mamei.Sunt sigur ca nu  s-ar supara,de acolo din Ceruri.
-Imi pare rau,Derek.
-E ok.A trecut  atata timp...
-Dar nu...
-Acum ce mai e?
-Nu pot locui  aici.Ce va zice Dorian?Oamenii din sat?Servitorii tai?
-Sunt sigur ca Dorian  va fi atat de incantat  incat imi va pupa  picioarele  pentru ca  m-am gandit la asta inaintea lui..Cat despre restul....nu imi pasa.
-Nu trebuie sa fii ironic!
-Oh am uitat ca e  prietenul tau de suflet!
-De ce trebuie sa te porti asa?
-Cum ma port?
-Ca un magar!Pana acum ai fost ....am zis  dar m-am oprit  la timp.
A vebit langa mine si  m-am pomenit  ca  imi tinea din nou fata in  mainile lui mari.
-Cum am fost?Ce ai vrut sa zici?mi-a zis  uitandu-se in ochii mei.
Oare daca ii ziceam  avea sa rada de mine?
-Zi-mi!Cum am fost?
-Tandru!am tipat.
-Am fost?m-a intrebat ,vocea lui parand doar o soapta.
-Da!Si acum  incepi sa te porti din nou ca un  nesuferit.
-Pentru ca ma scoti din minti!Ma scoti din minti,a soptit,apoi m-a satutat.
De data asta,i-am raspuns  si eu la  sarut.Mainile  lui care  pana acum  imi tinusera faa,erau acum pe spatele meu,strangandu-ma in brate,apoi ridicandu-ma  in bratele lui,deschizand usa cu  piciorul si intrand  cu mine in casa.
Ne sarutam  de parca ne luptam  pentru ultima farama de aer.
Gafaieli si gemete se auzeau ,dar nu  puteam sa zic  de la care dintre noi.
Nu imi venea sa ma opresc.Si nici nu vroiam.Parca daca o faceam aveam sa imi opresc ratia de aer.Nu imi pasa  ca ceea ce faceam  era gresit,pentru ca  era,doar il uram pe Derek....dar era atat de bine!
M-a asezat  pe masa din odaie,fusta  rochiei  ridicandu-mi-se,lasandu-mi picioarele goale.
Mi-a dat jos pelerina  uda,ca sa  ma poata saruta  pe gat

.Mi-am incolacit  picioarele in  jurul mijlocului sau,tragandu-l mai aproape.O mana imi desfacea  siretul corsetului rochiei si cealalta se plimba  senzual  pe picior.
Ii simteam gura  fierbinte pe gat si mana urcand vertiginos  pe picior.
-Derek?
-Hmmm?a zis  ,simtindu-i  limba  jucandu-se cu lobul urechii stangi.
-Ce faci?l-am intrebat  dandu-mi capul pe spate cand gura lui a coborat  din nou pe gatul meu....Si cobora,si cobora...,pana cand  i-am simtit buzele  la baza sanilor mei.
-Ce ti se pare ca fac?Te sa rut,nu vezi?
-Nu e bine,Derek,am zis gafaind.Aerul  era asa rarefiat  incat simteam ca  alergasem  cateva mile.
-Stiu.Dar nu ma pot opri,mi-a soptit dand materialul rochiei  la o parte de pe un san.Corsetul rochiei  imi fusese  de mult  desfacut  si acum zacea pe podea.Fusta imi  era ridicata  complet  in jurul pulpelor  si corpul lui  era cuibarit  intre picioarele mele  care inca erau  incolacite in  jurul sau.
Gura lui era acum pe sanul descoperit,facandu-ma sa-mi pierd capul!Unghiile mi s-au infipt in spatele lui,cand i-am simtit mana mangaindu-ma intr-un loc unde nu ar fi trenuit sa fie.
-De asta m-ai adus aici?l-am intrebat .Parca ii aruncasem o galeata de apa  rece  asa de rapid si-a incetat  saruturile pe pielea sensibila a sanilor mei.
A apucat  pelerina  care era aruncata pe masa si m-a acoperit,apoi dansu-mi picioarele  care inca  erau incolacite  in jurul lui,la o parte  si indepartandu-se de mine.
Ma simteam de parca  cineva  imi daduse  un pumn  direct in fata  si nu imi  puteam reveni.
- O sa  vina cineva  sa iti aduca  tot ce ai  nevoie,a zis inainte sa deschida usa ,ca apoi  sa o tranteasca  in urma lui,lasandu-ma sa ma holbez la usa  inchisa.

Thursday 27 January 2011

Derek Point of View



Dormea.Asta  ar fi trebuit sa  fac si eu ,dar in schimb stateam  in intuneric,uitandu-ma la ea.
Ce era cu mine?Ma purtam  ca un pusti  in calduri.
In loc sa imi gasesc  pe cineva cu care sa imi  impart viata,tanjeam dupa o pustoaica,prietena  fratelui meu Dorian.
Ah Dorian....Trebuia sa o indepartez de  mult timp  de el.Trebuia,dar am fost  un prost si am  lasat sa se ajunga  pana aici...incat sa ii ofer  bani ca sa nu il mai vada...Eram  chiar asa de crud  incat sa  o ranesc  asa,practic oferindu-i  bani ca unei prostituate?Dar nu puteam sa las sa i se intample...
Nu!
Mai degraba sa ma urasca,sa ma dispretuiasca,sa blesteme  ziua cand  m-a cunoscutdecat sa ajunga a lui.
Nu vroiam  acelasi lucru  pentru ea...nu ca lui Marguerite.Nu!
Poate ca fusesem copil si nu intelesesem atunci  de ce tata  se ducea la Marguerite in camera,cand mama  nu se simtea  bine,dar acum  stiam si nu vroiam ca istoria sa se  repete.
Daca nu o faceam pentru ea,macat  pentru Claire trebuia sa o fac.
Claire nu merita sa fie inselata de Dorian  doar ca sa-si satisfaca el  poftele.
Daca nu as fi stiut ca Dorian  o iubea pe Claire,poate ca i-as fi despartit.
Dar o iubea...si ea pe el,desi nu stia ca el tanjea  dupa cea mai buna prietena,cu dorinta de a o face amanta lui...
Si tocmai pentru asta  nu aveam sa ingadui asta!
Dar era incapatanata!
Si desi imi placea  ca nu ceda  usor,imi venea sa o strang de gat de furie  cand vedeam cat de oarba putea sa fie ....sa nu vada adevaratele  intentii  ale lui.
Era el fratele meu,dar mama  ne invatase sa respectam femeile si simteam ca  ii eram dator ca niciunei femei  sa i se intample  acelasi lucru ca ei.Si acum  parca o auzeam plangand ,ca in noptile cand tata  era in camera lui Marguerite.Si  nu vroiam acelasi lucru pentru Claire sau Danielle.
Dar acum  trebuia sa ma  lupt si cu mine insumi,nu numai cu refuzurile  ei.Pentru ca pe zi ce trecea,o vroiam.Pentru mine.
Si simteam ca  ma lupt cu  demonii  straduindu-ma sa nu-i zic totul despe Dorian....sau ceea ce incepeam sa simt.
Poate ca era  decat dorinta,dar era din ce in ce mai puternica.
Daca nu m-ar fi refuzat...
Acum as fi  dormit  langa ea in pat,si nu as fi stat ca un vultur la  panda asteptand  o simpla miscare a prazii.
Nu era bine ceea ce faceam,dar nu puteam rezista sa nu stau sa o privesc cum dormea.
Macar atata sa fac...Sa o privesc.
As fi preferat sa o vad plecata din sat ,decat in patul lui Dorian.
Dar acum era in patul meu...dormind linistita ,nestiind ca era privita.
Si eu as fi...
,,Revino-ti,Derek''mi-a soptit  o voce interioara.
,,Parca  trebuie sa o salvezi  de Dorian,nu si de tine!'',,Ai promis  ca nu vei lasa sa i se intample acelasi lucru ca lui Marguerite!Tine-te de promisiune!''
Vocile interioare ma asaltau,reamintundu-mi totul.
De maine.Da.De maine aveam sa reincep indepartarea ei de el.De maine.
Azi  aveam sa imi permit o clipa de nebunie.
Am vrut sa ma asez pe scaun,privind-o in continuare,cand gemete s-au auzit  dinspre pat.
Era agitata.
,,Mama?De ce?Unde esti?Mama?Rachel?De ce e atat de intuneric?Mi-e frica!''a zis in timp ce corpul i se  zbatea sub patura.
Am alergat  pana la pat,picioarele-mi afundandu-se in covorul gros,tesut de mana,fara niciun zgomot.
Broboane de sudoare i se  vedeau pe frunte  si cu cat  secundele  treceau cu atat  cosmarul i se adancea.
I-am pus o mana pe frunte,sa verific daca avea febra,dar deodata m-a prins de cealalta mana,strangandumi-o puternic.
-Derek?a soptit incet,rasufland greu.
-Da?Sunt aici.A fost doar un cosmar!i-am zis luandu-i fata in maini.
-Nu pleca,mi-a zis incet,inainte sa se arunce in  bratele mele,plangand.Nu ma lasa singura!
-Nu te las!Gata,linistes-te!Sunt aici.A trecut!Shhhh...Culca-te la loc.A fost doar un cosmar.
Daca Iadul si Raiul vroiau sa ma pedepseasca trimitand pe Pamant o ispita,atunci ea purta numele Danielle...mi-am zis  cand m-am asezat langa ea in pat.


Nu aveam  chef de cearta  cu el.Ma simteam slabita .Vroiam acasa.Cu siguranta si  el vroia sa plec.
M-am uitat dupa  rochia  mea ,dar nu am zarit-o  nicaieri.
Am tras patura  mai bine  pe mine si am incercat sa ma ridic.
-Ce crezi ca faci?m-a intrebat.
-Plec acasa.
-Ai din nou febra?In caz ca nu  ai vazut,a zis  ducandu-se  la geam  si tragand  draperiile,inca ploua.Si chiar daca nu ar mai ploua ,podul nu mai exista.Daca nu ti-au crescut aripi peste noapte ...........nu stiu cum vei trece  in partea  cealalta.
-Dar nu pot  sta aici!
-La dracu,femeie!Ma faci sa-mi ies din minti!De ce  ma rog nu poti?
-Pentru ca nu pot!Si asa am deranjat  prea mult.Nu mai pot sta pe capul tau.
-Daca mai zici inca o data ca nu poti ,jur ca te leg de pat!Esti imposibila!
-Dar...
-Nu crapa pamantul daca stai  pana se opreste ploaia!Te duc chiar eu acasa.Asa ca intoarce-te in pat.Nu ti-ai revenit complet.
Imi venea sa-i arunc cu ceva in cap cand ma dadacea.
Dar in schimb am scos limba la el.
-Ce sa zic?Foarte matur!Inceteaza sa te porti  ca un copil rasfatat  si treci in pat.Stii ce iti lipseste tie?a zis dupa cateva secunde.
-Ce imi lipseste,ma rog?
-O bataie buna,a zis zambind.
-Cred ca glumesti!
-Nu ma face  sa fiu eu acela care o pune in aplicare!
-As vrea sa o vad si pe asta!
-O s-o vezi daca nu treci in pat acum!
-Te urasc,stii?i-am zis  urcandu-ma  in pat.Si ce?O sa ma tii  aici  daca ploua o luna?
-Da nu ne omoram inainte.......da!
-Deja m-am plictisit  si sunt treaza  decat de 10 minute!Ce o sa  fac aici atata timp?
-Pai poti sa vizitezi conacul ca tot vroiai sa fii stapana aici....dar inca esti in covalescenta deci  va trebui sa mai astepti putin...Poti citi o carte  pana  te repui pe picioare...Sau....
-Sau ce?
-Sau  putem face cu totul alte lucruri  mai  putin plictisitoare,a zis  zambind  ca o pisica  la borcanul cu smantana.
Am aruncat  cu o perna spre el cand am realizat la ce se  gandea el.
-Am glumit...Dar daca vrei...
-Derek ,jur ca plec daca mai  faci vreo aluzie,chiar daca afara e un uragan sau nu!
-Bine!Vroiam  doar sa destind atmosfera,a zis ridicand mainile  in semn de pace
-Si.....Dorian unde este?
-A,ti-ai adus aminte de el?Nu e aici,in caz ca iti e dor de el.E plecat la Inderwich......Are  treaba.
-Asta inseamna ca  noi doi suntem....
-Singuri,a zis  zambind.

Wednesday 26 January 2011

Mi-era cald.Foarte cald.Si era placut.Eram intr-un pat moale si nu tare ca cel de acasa.Si era ciudat.Am deschis incep pleoapele.Lumina  in camera era inexistenta.Draperiile  erau trase  si decat focul  care ardea  in semineu  lumina  camera intunecata.
Langa mine,mai mult in  afara  patului decat in pat,era trantit  Derek,cu mana mea in a lui.Nu imi aminteam seara trecuta  decat franturi.Imi fusese  extrem de frig si Derek ma luase in brate,dar ce se intamplase dupa  era.....un  imens gol in amintitile mele.
Parul lung  ii era ravasit,camasa descheiata si respiratia usoara.
Imi aduceam aminte   de faptul ca ma ,,sechestrase'' la conac,dar cum ajunsese in acelasi pat cu mine?
Cat timp trecuse?Dar intrebarea care ma bantuia era,,ce facusem''?
Eram intr-o casa straina,intr-un  pat strain  cu un barbat care imi tinea  mana in a lui.
Am incercat sa imi trag  mana din stransoarea lui dar nu am reusit.Si  acum se puteam sa fac?La dracu!
-Derek?i-am soptit
-Hmm?
-Da-mi frumul.
-Hmmm?
-Mana.Da-mi drumul la mana.Ma doare.
Cand am zis,, ma doare'' s-a si ridicat din pat pe jumatate,cu mana mea inca in a lui.
-Esti bine?m-a intrebat  uitandu-se speriat la mine si buimac.
-Mana.Si da sunt bine.
Mi-a dat drumul la mana,parand totusi fastacit de gestul lui.
-Esti sigura?
-Da.Sunt bine.De ce intrebi?
-Pentru ca in ultimele 2 zile ai delirat de la febra.
-Eu?Am delirat?Esti sigur?Pentru ca nu imi amintesc  acest lucru.
-Dar ce crezi ,ca te mint?Ai emanat mai multa caldura  decat focul din semineu.
-Si....si nu am facut nimic?
-Te referi la ....ce?
-Adica....tu...in pat.dormind langa mine.Nu am facut nimic,nu?
-Tu ce crezi?a zis  zambind.Ti-a placut?
Mi-am tras patura pana sub barbie,rusinata.


-Inceteaza sa te uiti asa la mine.Nu am facut nimic.Nu erai in stare  nici sa tii un pahar cu apa  in mana daramite  de altceva.
-Dar....dar...am zis aratand patul.
-Am adormit!Eram obosit.De doua nopti te ingrijez,nu am inchis  deloc ochii.Doar nu e o crima ca mi-a fost somn!
-Tu.........tu ai avut grija de mine?Adica tu!De ce?Ma urasti!
-Nu conteaza ce sentimente ma  incearca  pentru tine.Doar nu era sa te las sa mori.......pe tine sau pe oricine altcineva,a adaugat dupa cateva secunde.
-Multumesc,am soptit.
M-am uitat la hainele de le purtam.Aveam pe mine o cu totul  alta camasa,fata de cea pe care imi aduceam aminte ca o purtasem.Stai putin!Asta inseamna ca ma dezbracase?La dracu!De ce nu imi aduceam aminte?

Monday 24 January 2011

Personaje noi

Rachel,sora lui Danielle

                                          Tristan Stone,fratele vitreg al lui Derek si Dorian